Costin
D. Neniţescu s-a născut la 15 iulie 1902 în Bucureşti. A murit la 29
iulie 1970 în Buşteni. Rezultatele muncii chimistului Costin Neniţescu
se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. În anii 1970
lucrările sale au numărat 1000 de citări.
A
fost fiul lui Dimitrie Neniţescu, doctor în drept şi ştiinţe politice,
avocat, secretar general al Ministerului de Interne, director al Băncii
Naţionale Române, deputat, fruntaş al Partidului Conservator şi ministru
al Industriei şi Comerţului (1910-1912).
Costin Neniţescu (1902-1970), unul din cei mai mari chimişti români
Formarea în străinătate
După
ce absolvă liceul în Bucureşti, la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr,
începe în 1920 studiul chimiei la universitatea ETH din Zurich, Elveţia,
fiind profund impresionat de cursurile lui Debye şi Staudinger. E
fascinat de lucrările lui Hans Fischer şi se mută în 1922 în München
unde îşi termină studiile în 1925 cu doctoratul condus de Hans Fischer,
mentorul său ştiinţific. În timpul pregătirii tezei de doctorat
realizează, fără a colabora cu Fischer, o sinteză originală a indolului
(un compus aromatic cu 2 cicluri care conţine un atom de azot în ciclul
mai mic). Era unul din elevii preferaţi ai lui Fischer.
Întoarcerea în ţară
Se
întoarce în ţară, unde între anii 1925 şi 1935 este profesor la
Universitatea din Bucureşti şi predă cursurile de chimie organică şi
chimie generală. În 1928, la 26 de ani, publică prima ediţie a fiecăruia
din cele două tratate, "Chimie organică" şi "Chimie generală". Peste 40
de generaţii au învăţat şi încă învaţă după aceste cărţi, acum
singurele cărţi de specialitate în limba română care se ridică la nivel
occidental (nu s-a mai publicat nimic asemănător în ultimii 24 de ani).
Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediţii, prima având un
singur volum, restul în câte două. Unele au fost traduse în limbi
străine. Tratatele au fost publicate la Editura CFR - Oped şi Editura
Tehnică. Aceste lucrări ne arată forţa de anticipare cu totul
remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai importante direcţii
de dezvoltare a chimiei organice şi a adus contribuţii de bază. Două
exemple ar fi chimia reacţiilor care decurg prin ioni de carboniu şi
problema ciclobutadienei. De asemenea a mai publicat şi "Manualul
inginerului chimist", "Nomenclatura chimiei organice" şi manuale de
liceu.
Cercetător, profesor universitar, autor de tratate
Încă
de la începutul anilor 1930 în cadrul cercetărilor sistematice privind
reacţii ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu sunt
obţinute în grupul de cercetare al profesorului Neniţescu rezultate de
primă importanţă pentru înţelegerea mecanismului reacţiilor prin
intermediari carbocationici. Este observat pentru întâia dată rolul
esenţial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacţia de izomerizare a
cicloalcanilor în prezenţa clorurii de aluminiu. Din această perioadă
datează alte observaţii fundamentale privind reacţia cicloalchenelor cu
cloruri acide catalizată de clorura de aluminiu, în ciclohexan ca
solvent (cunoscuta astăzi în literatură ca “reacţia Neniţescu de acilare
reductivă“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“.
Aceasta este prima menţionare a transferului intermolecular de ion de
hidrură, aşa cum se va numi mai târziu. În perioada 1965-1970 studiază
reacţiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele
Unite ale Americii, contribuie cu scrierea unor capitole la diverse
tratate. Numeroşi compuşi organici şi reacţii îi poartă numele. Se poate
spune că “hidrocarbura Neniţescu“, prima anulenă (CH)10, a propulsat
chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia
organică în România.
Membru al Academiei Române, dar nu numai
Este
ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate
(Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase
premii, dintre care medalia “A.W. von Hofmann“, una dintre cele mai
prestigioase medalii ştiinţifice.
Se
pare că cel mai reprezentativ aspect al vieţii sale este cel de
profesor. Îşi impresiona puternic studenţii prezentându-le chimia
organică într-un mod captivant şi logic. De asemenea, se impunea prin
apariţia sa fizică: era înalt, solid, cu nas acvilin şi o privire foarte
pătrunzătoare. Era foarte bine informat în toate domeniile chimiei
organice, chimiei generale, analitice şi chimiei fizice. Avea un discurs
clar şi calm. Nu se temea să răspundă anumitor întrebări ale
studenţilor cu "Nu ştiu" sau "Nu se ştie încă".
Costin Neniţescu în biroul său în 1953
A
fost căsătorit de două ori, prima dată cu Ana Santer şi a doua oară cu
Ecaterina Ciorănescu (1909 - 2000). Ecaterina Ciorănescu a fost prima
femeie asistent la Catedra de Chimie Organică de la Politehnica din
Bucureşti. I-a fost elevă, asistentă, doctorandă şi soţie. L-a susţinut
în munca sa ştiinţifică.
Rezultatele
muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi
21 de brevete. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări.
În ziua de azi Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări
pe an. A fost pentru scurt timp decan al Facultăţii de Chimie
Industrială din cadrul Politehnicii Bucureşti.
Neniţescu
putea să intuiască ce calităţi au studenţii săi şi îi selecta ca
viitori colaboratori pe cei mai buni dintre aceştia. Profesorul Rudolf
Criegee spunea despre studenţii lui Neniţescu că erau cei mai buni din
laboratoarele sale.
Ca
om, a fost o persoană deosebită. Deşi părea aspru şi sever, era generos
şi cu o inimă caldă. Îi plăceau munţii, drumurile de munte abrupte şi
înguste, cum ar fi Caraimanul sau zona Bâlea. Curajul era o
caracteristică a sa. Politica nu se regăsea în preocupările sale.
Neniţescu nu era în relaţii bune cu regimul comunist.
A murit în 1970 fără să iasă la pensie.
Mormântul lui Costin Neniţescu, la cimitirul Belu din Bucureşti
Iată câteva citate care ne arată cât de apreciat este în străinătate.
“Realizările
d-voastră în chimie mă impresionează foarte mult, când mă gândesc că
aţi reuşit totul departe de centrele de cercetare importante în domeniul
chimiei şi fără instrumente moderne. Hans Fisher, profesorul nostru
comun, ar fi apreciat munca d-voastră, văzând cum v-aţi lărgit orizontul
explorând şi alte zone de cercetare, decât cele cu care aţi devenit
familiar pe timpul doctoratului" (Professor H. Plieninger, Heidelberg)
"La
împlinirea a o sută de ani de la naşterea acestui Savant şi Profesor aş
vrea să amintesc că el a dat un impuls nemaiîntâlnit până atunci
cercetării şi tehnicii româneşti, atât direct, cât şi prin cei pe care
i-a format în cei 35 de ani de profesorat. A luat cu curaj poziţie
contra unor directive cu urmări nefaste la Academia Româna. Ca şi
ceilalţi din generaţiile de chimişti ale Politehnicii bucureştene sunt
bucuros şi mândru că am avut norocul să ascult prelegerile magistrului
şi să văd cum el a reuşit să creeze de la zero, trecând peste condiţii
vitrege, un nucleu de ştiinţă şi învăţământ care s-a impus nu numai în
România, ci şi pe celelalte meridiane ale globului." (Alexandru T.
Balaban)
În
onoarea maestrului, Facultatea de Chimie Industrială organizează în
fiecare an Concursul Naţional de Chimie "C. D. Neniţescu".
Citate din Costin Neniţeşcu
"Pentru a reuşi să transmiţi ştiinţă, trebuie să fii tu însuţi creator de ştiinţă sau cel puţin să te străduieşti să fii".
"Cu personalitatea ta te naşti şi de asta nu eşti răspunzător".
"Judecând
după propria lor mentalitate, aceşti "colegi" (de care de asemenea mă
lepăd) nu pot concepe că cineva poate întreprinde o acţiune fără nici un
interes personal".
"[...] nu m-a răbdat inima să las atâţia copii buni şi inteligenţi să înveţe prostii."
"Este o ruşine pentru un chimist specializat în chimia organică să fie aruncat într-un container anorganic."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu